☺Ghidush

Fericirea nu e o destinaţie. E un mod de a trăi.

duminică, 18 decembrie 2011

unu doi trei patru

Saptamana intai, sunt cinic!

...
revin cu detalii maine

vineri, 16 decembrie 2011

la sala

Ador sala de forta la care ma duc!

Atmosfera este chill si nu de putine ori mi-a fost dat sa fiu singur acolo sau cel mult cu alte doua trei persoane.
Uneori e foarte benefic sa fiu singur in sala. Doar eu cu gandurile, cu pura motivatie personala si neperturbat de nici-un alt factor.
Dar insfarsit, cand nu se intampla treaba asta, starea mea de spirit este tot una excelenta, pozitiva.

Lucrul care m-a determinat sa scriu postarea e o constatare personala si anume, in spatiul ala toti suntem "boss(i)".
Serios. Intru in sala -Salut boss, ce faci ?
Bine boss, tu ?
Nu exista un cerc restrans. Nu. Ai abonament aici ? Da. Salut boss!

Si e amuzanta treaba asta pentru mine, pentru ca mai faci o discutie cu omu sa omori timpu nu ? Il intrebi de nevasta, de cum ii merg lucrurile, ce-a mai facut, faci conversatie.. "Ce mai zici boss?" Mai nimic boss, uite am avut niste treaba (...) tu ce zici boss, toate bune? "Da boss, (...) ... atunci e bine boss!"
Discutia este una placuta, nimic fortat, insa lucrul pe care ma amuza e ticul cu "boss".
Nu e o problema, ci doar o constatare ce mi-a adus o mai buna dispozite.


miercuri, 30 noiembrie 2011

linie

Am invatat ca viata isi urmeaza cursul sau iar anumite lucruri nu le poti controla.

E trist ca desi nu mai sunt omul de acum cativa ani, momente ce m-au facut sa sufar teribil iau acum forma diferita si-si repeta istoria. Nu e o surpriza, ci mai degraba o dezamagire personala pentru ca  m-am lasat purtat de inselatoare iluzii. Mhm... oare?
Defapt dezamagirea isi are ramificatia intr-un sens mult mai "deep". O iluzie inselatoare poate fi trista, insa cu adevarat dezamagitor e ca acea iluzie sa faca parte din realitatea pe care vreau eu sa o vad! Realitate pe care mi-am construit-o si stabilit-o odata cu trecerea timpului.

Acum e normal sa ma intreb unde e buba, insa nu termin bine de tastat propozitia ca raspunsul mi se iveste.
In mod indirect, am ajuns sa cred ca indivizii ce ma inconjoara pot fi aidoma mie, iar daca eu pot face un lucru, automat o pot face si ei. Mai greu poate, dar intr-un sfarsit reusesc!
Insa teoria asta poate fi una discutabila iar intre timp m-am decis sa-mi urmez cursul vietii mele asa cum vreau eu s-o vad!

Sincera, iubitoare, calma, binevoitoare, un loc unde totul e posibil cu munca si daruire!

Ei bine insa, nu voi fi indiferent.
Nu vreau sa fac parte din grupul acelor tristi care odata ce au cunoscut infrangerea devin reci si aroganti, dorindu-si razbunarea.
Nu, totul isi va urma cursul iar pe primul plan voi fi eu atunci cand vine vorba de viitor, iar cei ce vor dori sa faca parte din el, sa-mi demonstreze ca vor asta cu adevarat si sa-si castige dreptul iar restul, restul e tacere...

luni, 28 noiembrie 2011

paradise.

Building my own world since '06.

duminică, 20 noiembrie 2011

qweasdzxdsa

Totul s-a terminat intre noi, iubito.
Cuvintele nu-si mai gasesc rostul, cum ai putea descrie ceva ce nu si-a propus a fi rational?

Te iubesc, iar de-alungul relatiei noastre acest sentiment sublim m-a purtat spre cele mai incantatoare vise.. tinandu-te de mana, inhalandu-ti aroma, imbratisand dragostea ta, indiferent de locatie..
Mi-ai fost iubita, mi-ai fost critic, mi-ai fost familie, mi-ai fost prieten...
Cum pot spune ca imi va fi dor de tine, cand ai insemnat atatea ?
De cand am luat decizia, versurile din Coldplay imi tot rasuna-n cap, aidoma unui disc stricat; "when you lose something you can't replace... when you lose something you can't replace...when you lose something you can't replace...".
Stiu ca nu voi mai gasi pe altcineva ca si tine. Iar asta ti-o spuneam cu tarie inca de la inceput, pentru ca nu vreau pe nimeni sa-ti ia locul! 

Desi voi fi nevoit sa tot dau diverse explicatii, fiecare ajustata dupa persoana careia i-o dau, un lucru e cert in mintea mea. Nu regret nimic! Te iubesc iar alaturi de tine am avut parte de atatea momente frumoase, pline de pasiune si entuziasm.. Totul a fost atat de frumos in tot timpul asta.. Singurul lucru de care-mi pare cu adevarat rau, e ca totul nu a durat mult mai mult.. precum imi doream..

De-ai fi putut doar sa te privesti prin ochii mei.. atunci sigur ai fi stiut de ce te doream atat de mult langa mine !




un comentariu al melodiei care mi-a adus un zambet :) :
superba!...din pacate valorile dispar,artistii,actorii..
nimic adevarat nu mai pretuim,nu mai exista romantism,nu mai avem timp ...ne luptam sa supravietuim intr-o lume din ce in ce mai dura...

luni, 19 septembrie 2011

Donk going pro at HU SNG.

In urma cu o saptamana mi-am deschis un blog de poker intitulat "HU SNG donk going pro" pentru a ma auto-motiva.
Aici imi fac cunoscuta activitatea mea, ce si cat de mult joc, cer si primesc opinii despre noul stil de joc pe care vreau sa mi-l imbunatatesc si din care sa scot profit regulat.

Prima saptamana s-a incheiat si sunt mandru ca blog-ul meu a primit titlul de "Blog-ul saptamanii" inca din primele zile de activitate!





Spider Man m-a invatat ca odata "odată cu mari puteri vin și mari responsalitați", asa ca voi trage tare sa dobandesc mai multe titluri in materie de poker si (inainte de toti/toate) sa nu ma dezamagesc pe mine!


joi, 15 septembrie 2011

Drain my sadness too.




Singur cu gandurile mele.
Obisnuiesc sa ma vlaguiesc fizic si mental ca atunci cand ma pun in pat, sa fiu sigur ca adorm numaidecat. Ma eschivez sa apuc acea clipa de ragaz in care mintea mea incepe sa delireze iar sute de ganduri imi inunda linistea.
Nimic nu are o logica atunci, un gand se aude incet, ca un backround in timp ce altele-si fac de cap cu mintea mea. Ma enerveaza tenta mediocra ce le au; scoala, lucruri auzite, analize penibile, rutina...
De-as putea sa le extrag cumva, de-as putea sa scap de ele..
Imi impiedica capacitatea de a ma concentra, imi indobitoceste linistea si aprofundarea, imi inneaca constiinta si ma intristeaza...
Cumplita experienta... de-ar fi macar efemera!





















NU mai imi doresc nimic de la cei din jur. Lucru stabilit de mult.
Tanjesc si am nevoie doar de acel sentiment dulce de afectiune pe care numai o persoana iubita ti-o poate da, acel lucru sublim si sincer prin naturalete.
Spune-mi nebun, dar asta e ce simt.
Ajut, imi place sa primesc acel sincer multumesc (probabil unul dintre putinele lucruri sincere ce le aud in jur.)
si nu astept nimic in schimb.
Ai observat oare acel comportament pe care fiecare dintre noi il avem atunci cand intalnim pe cineva necunoscut  ?
Inconstient ne comportam frumos, ascultam cu atentie ce are de spus si ne bucuram ori de cate ori se iveste ocazia in discutie. Incercam sa-i aratam cum suntem noi cu adevarat si cum vrem sa fim vazuti !
De ce se face doar figuratie ? De ce se face doar impresie ?
Ce ironie, intr-un astfel de mod ar trebui sa ne tratam toate persoanele ce conteaza ..