zi de marti

Nimic special. Doar ziua mea de marti, o zi pe care trebuie s-o astern fiindca va ramane o zi semnificativa in stransa prietenie a animalelor deduse.

O zi insorita, incredibil de imbietoare si numa' buna de... poker !
Ceva nesemnificativ; cateva seminte, popcorn, apa + cativa simpatici = caterinca-n parc.

Nu am jucat pe vreo suma, eram cu totii binedispusi de faptul ca ne-am strins asa lejer, cu toate ca eram doar 4 bastarzi. Ce-am mai facut, ce-o sa mai facem, de ce sa mai facem ? nu ? nu mai facem, unde mai plecam, efectele incalzirii globale, discutii contradictorii in privinta pinguinilor, noi metode de frecmangeala; discutii lejere, lipsite de importanta.

Vrajeala nu a durat prea mult, gasca se sparge si spre surprinderea mea primesc un telefon si sunt invitat la un homegame poker, ceva serios. Ma uit la animalu de linga mine si in secunda doi aprofundam la o "poveste" menita sa ma scuteasca de explicatii acasa.
Asadar, cand ajung acasa si sunt intrebat unde plec din nou, eu "ma duceam cu tovarasu' la o intalnire in doi unde eu ii faceam lui un favor"si totodata anuntand-o pe mama ca ramane peste noapte la mine. Ok.
Am plecat, planul era stabilit.
Eu urmand sa ajung pe la 20:30 la baieti iar el sa traga de timp pina ma joc eu.
Totul era blana, fara panica.. stiam ca nu am de ce sa-mi fac griji, la urma urmei e ca si fratele meu dupa atata timp si il cunosc destul de bine.
Poker-ul mergea strong, eram zeu si... suna telefonu! Ma uit, "Mami".
Pac... ma ridic de la masa, zic sec "baieti, putina treaba", ma duc la geam si raspund.
Ma-ntreaba unde sunt si daca am luat-o spre casa. O lamuresc ca sunt in parc si ca avem de gand sa taiem parcu, cand..
"Ce parc? Ca e liniste si aud zgomot de table.. sau ce naiba sunt alea?"
Eh.. aici am inceput sa vorbesc putin singur, simuland ca sunt cu asta linga mine. Fapt care a mers si totul a fost ok.

Ne-ntoarcem la masa.Jucam.
Peste alte 30 de minute, tot ma suna Liviu(tovarasu) si-mi spune ca ar fi cazul s-o luam spre casa, sa nu ramanem fara masina  ca atunci e grav.
Era 11. Le spusesem baietilor ca a aparut ceva neprevazut, respecte si m-am tirat.

Cotrobaiam pe strazi, simteam din nou mirosul de frica. Uitasem cam in ce zona ma aflu si de ce antecedente avusesera altii p-acolo. Vorbeam la telefon si el era la vreo 20 de minute departare de mine.
Nu a fost grija, ne-am intersectat si totul a fost ok.
Atunci, suna telefonul din nou. "Mami". Si observ ca mai ma sunase de vreo 10 ori.
Raspund si ma-ntreaba ingrijorata de ce  nu am raspns. Explicatii, lamuriri si insista sa ne ia de pe drum.
Neputand sa refuz intr-un mod exagerat sa nu dau de banuit, accept. Inchid.

Ma uit la om, zic "am belit pula". Alergam.
Luam metroul o statie, discutam si gasim o minciuna palpabila si suntem uau. Putina actorie si am scos-o cu mama la capat, intr-un mod atat de fin.

Ajunsi acasa in barlogul animalului, situatia era acum vesela. Radeam in sec, fara sa-si dea mama seama de schema si ne vedeam de treaba.
Ne-am vazut de treaba, el cu laptop-ul in pat, eu la calcularici si dai si joaca MMORPG-uri prietene ca de-aici nu mai iesim pina dimineata.
Totul a decurs lin si aici, ca suntem baieti isteti si ne-am "spart" cu niste frappe-uri, ca bere nu avem voie. Anyway, cofeina ne-a tinut strong si pe la vreo 5 dimineata dormeam ca niste valize. Acum au trecut cateva ore de cand ne-am trezit si ... o zi insorita din nou.