Copyright © verdi
Design by Dzignine
luni, 27 octombrie 2014

himym

Lucrurile se schimba odata cu trecerea anilor, iar postarea asta nu va fi una plina de clisee ci doar o reflexie a unui om ce a preferat instrainarea fata de oameni.

Odata cu trecerea timpului am trecut prin muulte faze. I have been high, i have been low, i have been high and i have been low.
O parte din mine da sa planga atunci cand se gandeste cat de minunata e viata; tot ceea ce e in jurul nostru e magie iar daca ar fi sa-i dau un sfat unei persoane mai putin trecute prin viata decat mine sa-mi dau un sfat in urma cu ceva timp, mi-as spune ca nimic nu e intamplator.

Blog-ul asta sunt eu, obisnuiesc sa uit cine sunt cu adevarat sau cine am fost, dar asta sunt eu. Intentiile mele au fost mereu bune, atat de bune incat am indepartat persoane din viata mea in mod involuntar uneori.

Realizez ca asta are sa fie doar o postare in care nimic nu va fi concis, dar a trecut atata timp...
A trecut atata timp in care am uitat sa fiu eu, am uitat cine sunt si incotro vreau sa merg.
Am recitit o fraza "Visele marilor visatori nu se implinesc niciodata, intodeauna trascend."
Asa si e in cazul meu; am fost mereu un visator, m-am visat mereu sus iar cel mai concret vis a fost acela de a lucra in casino-uri. Mi-am indeplinit visul, asta dupa ce mi-am mutilat sufletul pentru ca lumea casino urilor nu e deloc cum e la televizor si nu mai e nici ce a fost odata.
Intr-un an de zile am ajuns de la un club de poker din militari, sa lucrez pe calea Victoriei, la cel mai puternic casino.
Intr-un an de zile am ajuns in varf, mai sus nu se poate. Am muncit, m-am dedicat, am visat si am asteptat. Sunt persoane care mi-au fost "sef" (in viziunea lor) care acum, pentru mine nu reprezinta nimic; sunt prea jos.
Am reusit sa fac asta pentru ca nu am tratat ca pe un loc de munca. A fost visul meu, visul meu! Fuck the money ! O buna parte din banii pe care i-am facut s-au dus pe apa sambetii fiindca nu am urmarit vreodata sa-i pastrez. Tine minte, in orice ai face, urmareste sa fii bun fiindca banii vor veni oricum.
Sunt atatea de zis si postul nu o sa fie unul clar, va atinge mai multe subiecte  inca doua subiecte, fiindca ma retrag la somn.

De 1 mai am fost in Vama veche; am baut mult si fumat la fel de mult, ajunsesem la pragul meu. Treaba e ca noi nu eram cazati in Vama Veche ci in 2 mai, deci in alta statiune, deci la vreo 20 km. Din tot grupul am ramas doar eu si Cornel, restul s-au dus la cazare de la 11-12 frate; asa se face ca era vreo 4 dimineata iar noi doi purcedem spre cazare, beti, pe un drum ce ne-a luat vreo 1h 30'.
later update: am verificat acum, defapt sunt 4 km dar ma rog, 4 km e echivalentu a 20km de mers pe jos, so fuck off.
Iar drumul asta era luminat doar cand mai trecea o masina pe el, in rest aproape bezna. Cornel, care bause prea mult, a inceput sa vorbeasca singur si sa traga pe dreapta; asa ca a trebuit sa-l tin de vorba, sa-i intru in joc pentru ca ma vedea ca pe un coleg de munca si-mi povestea de jocuri, bug-uri si alte cacaturi. Eu ma trezisem intre timp fiindca nu-mi place sa fiu totally wasted, cand imi ating pragul incep sa beau apa + papica. Am reusit intr-un final sa ajungem la cazare, am reusit sa ne nimerim si camera iar totul a fost legendar ! A fost o noapte de super caterinca.
A fost funny ca nici el nici eu nu mai avem baterie la telefon, iar eu imi deschideam telefonul NUMAI cand vroiam sa dau un apel scurt, maxim 5 secunde asa ca nimeni nu stia de noi.
A doua seara, am stat pana dimineata sa bem si trebuia sa plecam, fiindca la 6 30 aveam masina spre Costinesti, unde aveam alta masina spre Mamaia, unde aveam trenul.
Iar eu ii zic lui Cornel "ba, ma duc pana la mare sa ma pis (ca asa e in vama veche), tu du-te inainte si te prind din urma"; evident Cornel a inteles altceva si ne-am pierdut unul de altul, el nu avea baterie la telefon iar toanta care era atunci cu noi ba nu auzea telefonul, ba imi dadea ocupat ca sa ma sune ea sa nu-mi consum minute; mama. Intr-un final reusim sa vbim la telefon si frate, EXACT dupa ce-mi spune unde sunt, bam. mi se inchide telefonu haha.
Intr-un final ne gasim, e bineinteles numai vina mea bla-bla si intr-un final am ajuns cu bine acasa, happy story.

Pfoa, acum realizez ca nu mai m-am gandit de mult la zilele alea. Si nu e vorba ca am fi facut noi mare chestie, dar toata lumea era chill. Eram o mare comunitate, ce era al meu era si al tau (unii au dus chestia asta prea departe si mi-au furat din ghiozdan; Ghiozdanul l-am lasat ascuns printre niste mese depozitate pe plaja, fiindca mergeam intr-o bodega sa dansam si nu puteam sa facem asta cu ghiozdanele, right? asa ca mi-am facut-o singur, nu mi-au luat cine stie ce asa ca no big deal.) iar lumea era friendly. A fost un fel de Craciun in mijlocul anului, toata lumea avea intentia sa fie mai buna!

Acum, am zis toata povestea de 1 mai pentru ca atunci a fost ultima data (memorabil vorbind) cand am mai fumat.
M-am decis sa ma las de fumat iar acum ma simt ca si cum nu as fi fumat niciodata. Nu mai am nici un impuls sa fumez ba chiar sunt scarbit de fumatori si asociez viciul de a fuma cu o persoana slaba (dar despre asta vorbim poate alta data).
It was a big step you now and im proud.

Acum m-am lasat si de alcool.
Si de mancat carne.
What can i say? I want to live 100 years haha

M-am lasat de mancat carne dupa ce am fost intr-o tabara de meditatie unde am mancat numai vegetarian. Iar de alcool am decis sa ma las pentru ca e o tampenie oricum; de baut uneori mai beau o bere ca sa nu dau prea multe explicatii (de ce nu bei ? cum adica te-ai lasat de bautura? dece ?dc?d?c? ?)

Oh, si tabara de meditatie. dayum.
Nu am aprofundat atat de mult pe cat mi-as fi dorit, insa mi-am demonstrat cat de puternic sunt si mi-am creeat niste obiceiuri sanatoase.
Frate, ora de trezire era la 4 30 iar de culcare la 9 30. Pai eu aveam ani de zile in care ma culcam numai la ore de genu 3-4 dimineata si un an de casino unde in majoritatea zilelor lucram numai de noapte si in celelalte zile nu puteam sa dorm mai devreme de 5-6.
Of, multe de spus, sunt mandru de mine si sper ca la sfarsitul lui decembrie cand ma-ntorc din aceeasi tabara (da, ma duc din nou) sa-mi fi atins punctele.

HIMYM.
How I Met Your Mother.

In liceu cand nu ma duceam la scoala ma uitam la serialul asta. Serialul asta m-a invatat umorul, mi-a dat lectii de viata, m-a invatat sa ma bucur de viata. Asta "seara" am revazut cateva episoade si mi-am reamintit de mine, de ce-mi place si de acest locsor unde mi-am relatat viata.

sunt binecuvantat. Toti suntem, dar trebuie sa ajungem sa vedem asta.
Imi doresc sa ajung cat mai sus in viata si sa pot ajuta cat mai multa lume; momentan sunt mic, dar acum simt ca insfarsit cresc.

0 comentarii: